Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Veronica Ispas, responsabil de pescuit în cadrul AJVPS Sălaj, trage un semnal de alarmă legat de practicarea excesivă a pescuitului plantat pe lacurile Vârșolț și Sălățig. Aceasta subliniază riscul degradării ecosistemului acvatic și chiar al colapsului lacurilor dacă stilul de pescuit nu va fi reglementat, potrivit unei postări publicate pe Facebook.
Veronica Ispas descrie pescuitul plantat ca o metodă bazată pe nădirea repetată în aceleași puncte fixe, folosind bărcuțe sau alte mijloace pentru a atrage peștii constant în aceleași zone. Din punct de vedere științific, această tehnică implică introducerea artificială și frecventă de nutrienți – carbon, azot și fosfor – în ecosistem, ceea ce declanșează un proces asemănător poluării agricole și eutrofizării lacurilor.
Deși acest mod de pescuit produce rezultate pe termen scurt, efectele pe termen lung sunt contraproductive: peștii devin mai precauți și selectivi, recunosc nadă și momeli, numărul trăsăturilor scade, iar comportamentul alimentar se schimbă, devenind dependent de hrana oferită de oameni în loc să se hrănească natural.
Un alt efect notat în postarea responsabilului AJVPS este suprasaturarea apei cu nadă neconsumată, care se descompune, afectând calitatea apei și reducând nivelul de oxigen. În plus, nădirea intensivă favorizează anumite specii precum crapul și carasul, în detrimentul altor pești precum șalăul, știuca, babușca sau plătica. Aceste dezechilibre duc la modificări negative ale biodiversității lacurilor.
Zonele intens nădite, denumite vaduri, ajung să fie degradate, cu sedimente încărcate organic și cu vegetație afectată. Veronica Ispas menționează că „pe lângă faptul că avem foarte mult pește pe Vârșolț, am cartografiat lacul cu sonare, dar peștele stă la 250–300 de metri și așteaptă să fie hrănit”, ceea ce evidențiază dependența față de pescuitul plantat și dispariția pescuitului recreativ tradițional.
Veronica Ispas afirmă că poziția sa nu este îndreptată împotriva pescarilor, ci urmărește protejarea pescuitului în județul Sălaj. Ea subliniază: „De multe pot fi acuzată în lumea asta, dar că vreau răul pescuitului din Sălaj – niciodată”, și precizează că nu acceptă presiuni din partea unor grupuri de interes.
În concluzie, reprezentanta AJVPS cere eliminarea pescuitului plantat de pe cele două lacuri pentru a evita un „ciclu al colapsului”: excesul de pescuit plantat, modificarea comportamentului peștilor, degradarea apei și a ecosistemului, scăderea biodiversității și, în final, pierderea atractivității lacurilor pentru pescari.
Consiliul Local Miercurea-Ciuc a aprobat recent studiul de fezabilitate pentru extinderea reţelei de iluminat public din municipiu. Este vorba despre cea de-a treia etapă a unui program dedicat modernizării şi extinderii iluminatului, finanţat integral din bugetul local în ultimii cinci ani, a declarat viceprimarul Bors Bela.
Consiliul Județean Harghita a început procesul de distribuire a noilor echipamente achiziționate prin programul PNRR, cu o valoare totală ce depășește 100 milioane de lei. Aceste echipamente vor fi alocate unităților școlare din județ pentru a îmbunătăți condițiile educaționale.
În ședința ordinară din 27 noiembrie, Consiliul Local Târgu Mureș a decis majorarea taxelor și tarifelor locale pentru anul 2026 cu 5,6%, echivalentul ratei inflației. Cristina Pruteanu, purtătorul de cuvânt al Primăriei, a precizat că majorarea vizează activități comerciale, taxiuri, servicii de arhivă, avize tehnice și taxele instituțiilor culturale și sportive.
În comuna Saschiz, județul Mureș, Primăria a decis anularea procedurii de achiziție pentru montarea unei centrale fotovoltaice care urma să asigure consumul public de energie electrică. Motivul este o eroare procedurală legată de neglijența firmei proiectante privind sistematizarea terenului destinat amplasării centralei.