Înapoi
getFirstMediaUrl('post', 'featured'); ?>
Funcționarii români au blocat plata despăgubirilor din cazul ICSID în detrimentul interesului național
Actualitate

Funcționarii români au blocat plata despăgubirilor din cazul ICSID în detrimentul interesului național

Postat 23 ore în urmă

Update 23 ore în urmă

Timp de citire: 5 minute

Articol scris de: Simona Stan

Unul dintre cele mai controversate cazuri juridice ale ultimului deceniu, speța ICSID din 2013, în care România a fost obligată să plătească despăgubiri investitorilor suedezi Ioan Micula și Viorel Micula, ascunde o serie de decizii interne care au complicat situația și au generat costuri suplimentare uriașe pentru stat. Conform documentelor și declarațiilor oficiale, statul român, reprezentat de funcționari, a ales să nu execute hotărârea arbitrală definitivă, preferând o cale care a implicat chiar intervenția Comisiei Europene împotriva propriului interes național.

👉Decizia ICSID și reacția funcționarilor români

În 2013, tribunalul arbitral ICSID al Băncii Mondiale a decis ca România să plătească investitorilor suedezi peste 376 milioane de lei, plus dobânzi acumulate, pentru eliminarea unilaterală, în 2005, a unor facilități economice acordate într-o zonă defavorizată unde aceștia au investit capital important și au creat mii de locuri de muncă. România s-a angajat prin Convenția ICSID, ratificată încă din 1975, să respecte astfel de decizii obligatorii la nivel internațional.

Cu toate acestea, în loc să execute plata imediat, funcționarii statului român au inițiat un proces administrativ opac pentru a amâna punerea în aplicare a hotărârii. Acest demers a împiedicat achitarea despăgubirilor și a generat dobânzi suplimentare considerabile. Procedura adoptată contrastează cu alte cazuri similare, în care statul a respectat hotărârile arbitrale fără întârzieri.

👉Implicarea Comisiei Europene și consecințele pentru România

Mai mult, oficialii români au mers mai departe și au cerut sprijinul Comisiei Europene pentru a evita plata despăgubirilor, solicitând o anchetă privind posibilul caracter de ajutor de stat al sumei datorate. Această decizie a deschis un conflict juridic, politic și diplomatic în care România a ajuns sancționată și supusă unei presiuni suplimentare, inițiate de propriii săi reprezentanți.

Comisia Europeană, care protejează interesele Uniunii, nu ale statelor membre, a tratat cazul într-un mod care nu a fost în beneficiul României, ci al pieței interne. Acest pas a atras costuri suplimentare enorme pentru bugetul țării, inclusiv sancțiuni și cheltuieli judiciare pentru proceduri care ar fi putut fi evitate dacă hotărârea ICSID ar fi fost executată prompt.

Deși prejudiciile generate sunt considerabile și încă în creștere, niciun demers public nu se concentrează pe identificarea și trimiterea în responsabilitate a funcționarilor care au ales să blocheze aplicarea unei hotărâri internaționale definitive. România a fost, în esență, victima propriilor decizii administrative și nu a hotărârii ICSID sau a unor presiuni externe.

Decizia Comisiei Europene nu modifică caracterul executoriu al hotărârii ICSID, iar un eventual verdict nefavorabil la Curtea de Justiție a Uniunii Europene va confirma doar încălcarea legislației privind ajutoarele de stat. Este necesar ca răspunsurile privind această criză să vină din București, iar problemele cauzate de aceste acțiuni interne să fie asumate pentru a restabili ordinea juridică și stabilitatea economică a statului.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Actualitate
Actualitate

Consiliile locale stabilesc cotele impozitelor pentru 2026 până la finalul anului

Guvernul a adoptat miercuri o ordonanță de urgență prin care consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București trebuie să aprobe hotărârile privind cotele impozitelor și taxelor pentru anul 2026 până la data de 31 decembrie, conform comunicatului oficial. Actul normativ aduce clarificări importante pentru autoritățile locale și contribuabili, în concordanță cu angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Actualitate

Harghita va avea până în 2027 majoritatea terenurilor înscrise în cărți funciare electronice

Conform datelor transmise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Harghita, aproape jumătate din suprafața județului este deja înregistrată în format electronic, cu geometrie asociată. Autoritățile locale estimează că, până la sfârșitul anului 2027, între 70 și 80% din terenurile din Harghita vor fi integrate în sistemul electronic e-Terra, care oferă o evidență clară și accesibilă a proprietăților imobiliare.

Acasa Recente Radio Județe